miercuri, februarie 25, 2009

luni, februarie 23, 2009

James Morrison - This Boy

This boy wants to play, 
There's no time left today, 
It's a shame 'cause he has to go home. 

This boy's got to work
Got to sweat just to pay what he gets to get left all alone. 

Well let's step outside, 
Let's go for a ride,
Just for a while. 
No we won't get caught, 
Well that's what I thought, until we cry.
....................................................................

This girl tries her best everyday, 
But it's all gone to waste 'cause there's no one around, 
This girl she can draw she can paint, 
Likes to dance she can skate, 
Now she don't make a sound. 

We?ll play in our park, 
'Till it's too dark for us to see
Well we'll make our way home, 
With mud on our clothes, 
She won't be pleased.

sâmbătă, februarie 14, 2009

Let's have a Ballantine's for Valentine's.

Sunt o respingatoare convinsa a Sf. Valentin. Gurile rele vor spune ca sunt o frustrata, singura, care duce lipsa acuta de iubire. Defapt sunt doar iritata de forma pe care "exprimarea iubirii" a luat-o in ziua de azi.

Din clipa in care sociatatea noastra draga, a inceput sa evolueze, sa se emancipeze,  am inceput si noi sa evoluam... Odata cu evolutia, si pretentiile au inceput sa creasca. Din ritualurile noastre atat de "traditionale" nu a putu lipsi "Sf. Valentin". In timp, aceasta sarbatoare a devenit cumva  o ocazie perfecta pentru comert. Defapt scopul Sf. Valentin este pur economic, niciodata emotional. Desi la inceuturile inceputurilor ei, sarbatoarea era frumoasa, cu timpul a degenerat intr-un haos total, o adevarata problema pentru unii, un motiv de amuzament pentru altii. Dragostea chiar te orbeste, fara nici o gluma, atata timp cat ajungi sa arunci bani pe lucruri materiale, pe tampenii pufoase sau mai putin, pe obiecte scumpe, inimioare din care rasuna o voce pitigaita care iti spune un dragastor" "i love you". Sau mai rau ... canta. :)). Nu inteleg de ce am ajuns sa ne exprimam afectiunea prin obiecte, lucruri materiale, cu cat mai scumpe cu atat mai bine. Bineinteles, cei/cele care se simti vor spune "Nu fato, ca noi ne iubim, ca iubirea e mare, fato, ca cadourile sunt mici atentii pe care mi le face prietenul meu cu ceafa de porc, care e mare afacerist, vinde telefoane mobile furate in Obor(caz particular), ca asa e frumos, asa fac si pitulicele mele si bovinele lor, asa ca de ce nu as face parte si eu din turma, noi le pastram ca amintiri, (da, draga mea, fi sigura ca boul va adormi mirosind pernita de la tine si se va gandi la tine.), ca iubi e mare si tare, ca ma rasfata pentru ca ma iubeste, tui pe el sa nu-l deochi!" BlaBla Bla. De ce ne facem cadouri aiurea si asteptam la randul nostru cadouri? Nu vreau sa cred ca exista oameni care cred ca un cadou "sporeste iubirea", sau poate dupa niste cadouri de milioane va iubiti mai mult. Cum spunea si Roxi in post-ul ei de Sfantul Valentin, nu conteaza ca respectivul "a fost un porc tot anul, conteaza ca ti-a luat cadou de Valentine's," mai fato... Adica daca cu o seara inainte *iubitzelul tau*, care fara dar si poate este un adevarat gentleman, un om sensibil, responsabil, care nu te va lasa niciodata cu un copil in brate, cu un caracter puternic (la fel ca pumnul lui) si deosebit, ca doar altfel nu ai fi cu el, nu? Un tandru inascut, care te mangaie mai cu avant, desigur si foarte intelegator ca si seara trecuta cand i-ai spus ca te doare capul si ca esti obosita, el a inteles perfect, dar ti-a dat totusi o palma pe post de preludiu, asa sa-ti mai vina nitel cheful, care de cele mai multe ori se masturbeaza verbal in fata ta, insirandu-si "nenumaratele" sale calitatile, tu fiind fascinata de multitudinea de calitati pe care le are. Genul de barbat care te asculta uitandu-se la fotbal cu berea in mana si care mai ingana un "ihi" din cand in cand, barbatul care se gandeste atat de mult la nevoile si grijile tale incat la ora 10 el iti canta duios simfonia a 9-a "Sforaitul noptii", bineinteles este si atat de fidel, dar iti mai aminteste din cand in cand ca poate avea pe orice cat ar pocni din degete, dar el tot pe tine te iubeste, care ah, sa nu uit, te-a inselat aseara cu blonda care a intalnit-o in club, pe care a agatzat-o cu replica "Papuso..." cat timp iti pudrai tu nasul, dar nu a uitat sa-si ceara scuze (ca de fiecare data) spunandu-ti "iubi iarta-ma, dar sunt si eu barbat" si bineinteles il ierti ca nu poti sa te opui "sarmului" sau. DA si pentru tine si bivolul tau e tot 14 februarie, o zi in care te iubeste asa cum te-a iubit si aseara cand a avut grija sa te machieze cu purpuriu la ochiul stang. Ce conteaza ca el iti spune "ce p**a mea vrei?" la cate 2 propozitii, importat e ca azi, de Sf Valentin totul e roz, sclipicios, pufos si mai ales foarte "te iubesc" style.  Happy Valentine's!

Poate am exagerat putin(mai mult). Nu vreau sa cred ca exista fete care suporta atatea.  Dar vreau sa punctez faptul ca lucrurile au degenerat urat de tot. 14 Februarie nu e decat o alta zi friguroasa. Totusi, eu cred ca pentru cei care se iubesc e 14 februarie in fiecare zi, nu isi raporteaza iubirea la lucruri materiale, bani, sau orice alte atentii penibile. Ei se iubesc in fiecare zi la fel, sau mai mult pe zi ce trece. Ei se pot sarbatori in fiecare clipa. Se surprind in fiecare zi cu diverse gesturi, atingerile fac mai mult decat vorbele si cadourile stupide de Sfantul Valentin. Pentru ei e o zi la fel ca oricare alta, in care se plimba pe mal, se tin de mana, si fac schimburi de zambete colorate. Parca lumea ne baga Sf Valentin pe gat. Ne conformam cliseelor sub presiunea societatii. Si eu la randul meu am facut odata un cadou de Sf. Valentin, doar pentru ca stiam ca "asa trebuie". Ce  tampenie. 14 Februarie a devenit o zi a tuturor celor case se iubesc sau nu, o zi a cliseului, a "te iubesc-ului" pus pe auto-pilot sau pe repeat.

Eu am o relatie foarte speciala cu mine, deci nu sunt singura de Sf. Valentin.

Let's make a toast : "For all those people out there, who think Valentine's just an ordinary day."

Let's have a Ballantine's for Valentine's! 

 

miercuri, februarie 04, 2009

Pledoarie pentru 4 februarie.

Te trezesti al un moment, intr-o zi  de februarie, fara pic de zapada, dar cu un soare care iti face cu ochiul. Printe cele 86 de mii de sentimente colorate, care sed in cel mai adanc punct al organismului tau infectat, iti permiti cumva sa inchizi ochii si sa nu vrei sa vezi decat negru adanc. In dimineata asta m-am ascuns de soare. M-am asezat pe birou, mi-am adunat picioarele si am meditat timp de 20 de minute, invelita intr-un halat pufos si cu o cana de cafea intre palme. Am stat cu ochii inchisi. Am vazu gauri negre, vai adanci si rani ce par a nu se vindeca deloc.  As fi vrut sa nu-i deschid, sa ma manance mucegaiul gandurilor si sa ma roada viermele regretului. Pai nu... Am deschis ochii si am vazut ca intreaga lume e a mea. Toata lumea e dincolo de pleoapele mele inchise.  Lumina e tot timpul e dincolo de pleoape, exact pe nasul tau. Acum sunt prea departe de singura sursa de adevar. Si pentru ca merita sa-mi deschid ochii si pentru ca am gasit bucati din tine sub pat...  Asadar... 

Pledoarie pentru acea zi.

1. Pentru ca tot ce scriu aici e un secret. Can you keep a secret?

2. Pentru felul in care ma privea cand greseam.

3. Pentru cum stia sa-mi tina morala.

4. Pentru ca spre deosebire de multi, el ma asculta, pe cand restul ma auzeau doar.

5. Pentru ca el nu sforaie. :D

6. Pentru ca "s-a sacrificat" si mi-a umplut golurile dintre bataile inimii.

7. Pentru ca stia sa spuna "o sa fie bine" astfel incat eu sa-l cred.

8. Pentru ca are o inima care bate greu, dar sigur.

9. Pentru ca m-a otravit.

10. Pentru ca m-am facut sa ma vad pe mine asa cum nu ma mai vazusem niciodata.

11. Pentru felul in care se foieste noaptea in pat.

12. Pentru felul in care oprea timpul.

13. Pentru ca avea o masina a timpului care ulterior s-a defectat (ran out of battery)

14. Pentru felul in care ma simteam cand eram cu el.

15. Pentru ca facea fiercare duminica mai placuta.

16. Pentru ca si acum imi vine sa il sarut.

17. Pentru ca a avut grija sa ma indragostesc irecuperabil.

18. Pentru ca a facut ceva ce a durut dar care  m-a facut un soldatel de tinichea.

19. Pentru ca cea mai mare parte din blog nu ar fi existat fara el.

20. Pentru orgoliul lui sensibil.

21. Pentru ca daca as fi ramas fara cafea, nu m-as agita, pentru ca as fi avut cafeaua din ochii lui.

22. Pentru ca cumva a trecut atata timp de atunci...

23. Pentru ca ma provoca intotdeauna.

24. Pentru ca avea o mare putere de convingere.

25.  Pentru ca ziua aceea a insemnat mai mult decat trebuia pentru mine. 

Undeva, candva, ma voi aseza in camasa cuiva, ma voi aseza intr-o camasa din care sa nu-mi doresc sa mai ies vreodata. Pentru ca ceea ce a mai ramas sub gramada de moloz, e inca in maini bune, odata se va putea construi ceva din nou, exact in acelasi loc. Nu, Nu am intentia sa rascolesc ceea ce e inchis, sigilat si sterilizat, dar vreau sa pot visa la vremurile de demult (pentru ca a trecut foarte mult), la ceasurile pierdute aiurea. Hai sa facem un mic exercitiu, vrei? Inchide ochii... i-ai inchis? Nu? Ok... Mai astept. Dar acum? I-ai inchis. Bun. Sigur? Sun inchisi, da? DAr nu trisezi. Nu-i deschizi pana nu iti spun eu.  Acuma... Asculta-ma doar... Vezi o masa, pe masa e un cufar, il vezi?  Bun, trebuie sa ajungi la el... Hei! Trisezi! Nu deschide ochii... In jurul mesei pe sunt o gramada de lalele albe. Le simti parfumul. Miros atat de bine... Parca le auzi cum respira. Acum asculta-ma cu atentie... acum iti faci loc printre ele, pentru ca vrei sa ajungi la cufarul acela. Pasesti icnet, ai mare grija sa nu le calci. Te apropii de masa, printre mii de lalele. Cu cat te apropii mai mult, cu atat iti bate inima mai tare. Esti aproape de masa, inca putin, esti foarte aproape... Ai ajuns? Da? OK... Acuma pune mana pe cufar... il simti? Din ce e facuta? Te uiti la ea  o iei in maini. Ce simti? Cum e ? E grea?  Vrei sa stii ce e in ea? Esti curios? Ce crezi ca e in ea...? Bine, bine esti curios... O sa o deschidem impreuna da?  Asa... incet pune-o pe masa... asa. E pe masa? Ok. Acuma ridica partea de sus, foarte foaaaaaaaaaaaaarte incet. Asa, incet, incet, incet. Ok ai deschis-o. De acolo au  explodat cele mai frumoase amintiri. Sunt peste tot in jurul tau. Le simti? Acuma urmeaza partea cea mai grea. Prinde una din amintiri. Prinde o zi. Una singura. Ai prins-o? Nu? Hai incearca. Sunt toate in jurul tau. cele mai frumoase amintiri au iesit din cufar. Prinde una. O zi, o seara, o duminica, ceva. Prinde-o. Gata?! Ai prins-o?! OK. ieiiiii. Asa acum... tine-o tare in mana, prinde-o bien, tine-o in ambele maini. Ai luat-o in maini? perfect. Acum... Elimina orice alt gand, alunga orice gand, sentiment in afara de cel pe care l-ai prins. Nu te gandi decat la aia. La amintirea aia. Nu lasa nimic sa te perturbe. Tine-o.... asa... NU te gandi la altceva... Ramai asa.  Concentreaza-te si alunga orice urma de sentiment negativ.  RAmai acolo. Ramai la amintirea aia.  

........................................................................................................................................................................

Acum.... deschide ochii. 

Perfect. Nu incerca sa intelegi pentru ca o sa o iei razna. As merge printre lalel cat mai des, dar nu pot sa merg acolo si sa stau prea mult pentru ca incepe sa doara, pentru ca stiu ca nu pot sa raman acolo si pentru ca nu e real. Dar o sa ne vedem dincolo, si o sa ne iubim mult, mult mai mult. O sa fim 2 pui de oameni care se joaca de-a iubirea.

Pentru ca asta a fost o pledoarie pentru 4 februarie.