marți, august 12, 2008

One no name story (part 2)


.......................................

O flacara mi s-a ivit sub nas si am tresarit speriata. Parca am fost trezita dintr-un cosmar. Prea multe cosmaruri, care incep si se termina la fel; toate incep cu un sarut si se termina la fel, poate putin mai tragic. Fara sa ma uit cine ma intrebase adineauri daca doresc un foc, imi bag grabita si istovita tigara in gura; trag din tigara si simt cum fumul imi traverseaza gatul, atingerea ei imi face trupul sa vibreze, se pierde in plamani mei si inoata dezorientati o vreme dupa care se aseaza pe peretii plamanilor. Gatul... parca mi-ar fi traversat de ulei de maslin si nu de un fum inecacios, expir... seaman cu un dinozaur din desenele animate, care scoate fum pe nari. Un norisor imi rasare din gura desenand in aerul rece nori din praf de grafit. Parca ar fi un desen in carbune care dispare incet in fata ochilor... Ma simt mult mai bine acum. Nu mai fumasem de 4 zile. Mi-e greu sa ma las, dar asta vreau sa fie ultima. Si chiar e ultima, ultima inainte de ultima tigara...

Ar trebui sa imi ridic privirea si sa multumesc pentru foc. Nu stiu de ce dar simteam o oarecare teama in a infrunta persoana de lanag mine, a carui respiratie o auzeam aproape. A oftat. expiratia sa mi-a patruns printre firele de par incalcite de la aerul rece. Am simtit un miros placut de Orbit, dar s-a pierdut repede in fata narilor. Ma intorc incet si ridic privirea...
Ma privea cu un zambet feeric. Am incecat sa-i zambesc dar aveam fata inghetata si buzele parca se lipisera una de alta de la frig. Am vrut sa spun un simplu "multumesc" si apoi sa ma ridic si sa plec, dar parca eram lipita de banca; parca ma tinea el acolo, ciudat pentru ca nici nu se atingea de mine. Am scapat tigara pe jos si nici nu mi-am dat seama. Eram pierduta si il priveam. A ranjit si mi-a calcat tigara. Si-a ridicat din nou privirea si m-am prabusit in doua boabe de masline lucioase incadrate perfect in orbita. Nu ma puteam uita mult in ochii lui. Imi plecam capul dar il ridicam indata ce simteam nevoia sa am scufund in ochi calzi Mainile au inceput din nou sa imi tremure. M-am scuturat si le-am frecat. M-a intrebat: "Ti-e frig?" Inainte sa apuc sa incuviintez din cap mi-a luat mainile in palmele lui si era cald.
"Multumesc pentru foc, incerc totusi sa ma las" am apucat in cele din urma sa-i spun, dar vocea imi tremura ca unei fetite mici si indragostite si prostute. M-am fatacit teribil si mi-am tras mainle spre mine.
"Pentru nimic..."
Nu mai era nimeni in gara, doar el si cu mine. Pentru o clipa mi s-a facut frica, stateam pe o banca dintr-o gara, care la ora asta doarme sub ticaitul orologiului din sala de asteptari, si pe deasupra un strain imi tinea si mainile in mainile lui. Mi-a trecut prin gand sa ma ridic si sa fug, dar nu am vrut, poate atunci am incetat sa gandesc pentru o clipa. Am stat linistiti si ne-am privit in ochi. Mi se parea cunoscut,dar nu stiam de unde sa il iau. A inceput sa-mi povesteasca ceva, dar nu mai tin minte mai nimic. Mi-a spus ca si-a condus verisoara la gara si de acolo nu am mai auzit nimic, ii priveam buzele cum se misca si zambetul care si-l desena usor pe fata. As fi zambit si eu dar parca eram ruginita.

Am stat acolo 30 de minute si eram deja degerata. Parca eram doi nebuni, ne priveam si taceam el zambea, eu nu. Eram speriata de avioane. Avea pielea de culoare caramelului si buze pline, carnoase si rosi. Brusc l-am vazut ca se inclina spre mine fulgerandu-ma cu privirea. Am stat nemiscata, dar el se apropia. Ah... si buzele acelea de care va ziceam mai inainte se apropiau mai aproape si mai aproape pana cand... Am inchis ochii. Primul lucru pe care l-am simtit era mirosul de after-shave si caldura pe care o emanau pometii. Si-a trecut buzele peste buzele mele. Ale mele inghetate ale lui fierbinti. Mi-a luat fata in palmele lui si imi saruta buza inferioara. S-a oprit putin, si-a deschis ochi si mi-a verifiat privirea. L-am apucat de gat si l-am tras spre mine. Ma sarutam cu un necunoscut la 11 noapte intr-o gara, pe o banca rece. Eram nebuna. Daca acum cateva minute simteam ca inima imi sta in loc, acum simteam cu o ia razna, batea in continu, intensificandu-se pe parcurs ce el isi misca apasat buzele. Ii simteam caldura la mine in gura si avea gust dulce de Orbit. M-am tras:
"Ia-o mai incet..." eram speriata ca si iepurasul care si-a rupt labuta magica.
"Te duc acasa?" Unde urma sa ma duc la mine sau al el acasa?!
"Cred ca ma descurc."
M-am ridicat si apucand vaiza am tulit-o in graba, la-m auzit cum se grabeste sa ma prinda din urma.M-am oprit. L-am simit atat de aproape si totusi parca era departe; imi respira pe gat.
"Sunt obosita"
M-a cuprins din spate si mi-a soptit suav la ureche:
"Imediat mergem acasa..." si apoi m-a pupat pe obraz.
S-a oferit sa-mi duca valiza pana la masina lui. Am trecut prin sala de asteptari unde dormeau pe banci cativa oameni. Doamna de la caserie isi strangea lucrurile dand sa plece. Am auzit cum afara se pornise o ploaie ingrozitoare. Mi-a spus ca masina e dupa colt si m-a intrebat daca nu e vreo problema daca ma ud. Am dat din cap.

Am iesit afara. Cerul se razbuna pe slabiciunea mea, slabiciune in care ma priveam prea des. Am facut cati pasi si ploaia se maruntea pe fata mea, atingerea rece a ploii ma linistea usor. El o luase putin inainea mea si eu il urmam cu pasi mari. In baltuta din fata mea am vazut cum in spatele meu palpaia ceva. M-am intors incet si am ridicat privirea. Pe peretele inalt al garii palpaia un bec instalat intr-o litera din numele garii. Se ardea un bec, un bec intr-un "o". Gara se numea Soho.

...................................

2 comentarii:

Roxana spunea...

:)

Ingrid spunea...

:) e de bine sau de rau?:))